2. Marketing-ul serviciilor de traduceri

Bun. Să zicem că sunteţi traducător. Aveţi hârtia de la Justiţie care să ateste asta sau nu aveţi hârtie, dar sunteţi tobă de cunoştinţe. Următorul şi cel mai important pas în această meserie este să primeşti proiecte de traducere. Adică texte. De tradus.

Din toate metodele de marketing testate de mine unele au avut succes mai mare altele mai mic şi altele deloc. În primul rând aş vrea să spun că stabilirea unei imagini este foarte importantă.

1. Cărţi de vizită.

Una din tehnicile aplicate de mine a fost să-mi fac 100 de bucăţi de cărţi de vizită pe care apoi le-am lăsat personal la birourile de traduceri din oraş. Majoritatea sunt concentrate în jurul centrului şi al tribunalului. Tehnica a funcţionat şi o perioadă a furnizat texte şi mi-a fost suficient. Apoi textele (în majoritate traduceri de acte tipizate) nu mi-au mai fost suficiente nici financiar şi nici profesional. Voiam altceva. Mai sus.

2. Website.

Deşi am investit multă muncă şi destui bani, nu aş putea afirma cu mâna pe inimă că are vreun succes covârşitor. Face bine totuşi la imagine. Şi la orgoliul personal. Am primit puţine proiecte via website, majoritatea de la persoane fizice şi rutinate în era internetică.

3. Abordarea directă

Nu am încercat niciodată abordarea directă către persoane juridice. Mi se pare inutil şi sâcâitor. În general, ca în orice domeniu, ca să ajungi să traduci pentru Price Waterhouse Coopers trebuie să “ştii pe cineva”. Dar abordarea directă a agenţiilor de traduceri (pentru colaborare) este de departe cea mai bună metodă de marketing pentru traducători. Se face aşa: tastezi google.ro şi cauţi după “traduceri”. Se accesează fiecare pagină în parte, se citeşte cu atenţie conţinutul şi politica de colaborare (sunt site-uri care au un spate un singur traducător, cum sunt eu; aici nu are sens să baţi la uşă) şi de preţ (dacă preţurile practicate de ei sunt mai mici decât cele pe care le vrei tu, nu are sens să te oboseşti, e clar că nu te vor plăti cum vrei). După ce ai citit cu atenţie site-ul şi ai aflat cât mai multe despre firmă, caută pagina contact. Majoritatea au pagină separată Colaborări/Parteneriat/Joburi unde poţi completa un formular cu datele personale. Dacă nu au formularul, foloseşte adresa de e-mail şi trimite-le un e-mail cât mai detaliat şi clar în care să le explici cine eşti şi ce vrei. Nu ataşa CV-ul. Dacă vor vrea ţi-l vor cere. Vei intra în baza lor de date de traducători şi te vor contacta atunci când vor avea nevoie.

Testat şi funcţionat surprinzător de eficient. Nu 100%, nu vă aşteptaţi ca toate site-urile la care trimiteţi să vă contacteze, majoritatea au deja baza lor de date cu traducători preferaţi. Dar nu vă pierdeţi speranţa. Se poate întâmpla să vă contacteze într-o perioadă în care traducătorul cu care lucrează uzual este în concediu şi apoi să le placă şi să continue să lucreze şi cu voi, sau să nu mai lucreze cu un traducător din diverse raţiuni şi atunci să vă faceţi intrarea etc …

3. Reţelele sociale

Pentru a primi proiecte de traduceri de la clienţi şi agenţii de traduceri din afară (cel mai avantajos din punct de vedere financiar) încercaţi să folosiţi câteva reţele sociale profesionale. Eu personal folosesc XING.com. Excelentă metodă de promovare şi interacţionare. A adus 2 din clienţii majori şi serioşi. Nu folosesc LinkedIn sau Facebook, nu am nici măcar certitudinea că sunt reţele profesionale în adevăratul sens al cuvântului, dar nu poate strica un cont şi pe ele.

4. Portalurile pentru traducători

Înscrieţi-vă pe câteva din cele mai cunoscute portaluri pentru traducători, completaţi un profil, ataşaţi un CV şi aşteptaţi. Aceste portaluri sunt folosite şi de agenţiile de traduceri atunci când sunt în căutare de traducători pentru un anumit proiect şi aveţi posibilitatea de a licita. Din cele mai cunoscute: proz.com, translatorscafe.com, aquarius.net. Majoritatea oferă posibilitatea de a fi membru gratuit sau membru premium, membrii premium având certe facilităţi. Proz.com găzduieşte şi cele mai bune, renumite şi profesioniste forumuri de traduceri şi interpretare. Citiţi din scoarţă-n scoarţă forumul românesc. E un bun ghid în lumea traducătorilor.

5. Participarea la conferinţe şi târguri de afaceri

Ne-testat din lipsă de timp conjugată cu alţi factori, dar mi se pare o metodă de succes pentru a relaţiona cu clienţi direcţi, companii mai mari sau mai mici. Aici văd eu o portiţă pentru a reuşi să traduci pentru Price Waterhouse Coopers (dincolo de clasicul “a şti pe cineva”), cum spuneam mai sus. E suficient să întâlneşti persoana potrivită şi să demonstrezi că tu eşti persoana cea mai potrivită pentru firma lor.

Nu uitaţi: niciuna din metodele de mai sus nu funcţionează pe termen lung fără etică, profesionalism şi bun simţ.

7 Comments

  • Nicoleta wrote:

    Foarte bune informatiile. Multam!

  • Tatiana Neamţu wrote:

    Cu plăcere :)

  • daniela ionescu wrote:

    Buna Tatiana,

    Felicitari pentru revista ta. A fost un noroc sa o gasesc in peregrinarile mele pe net. Ti-am citit materialele şi am gasit raspunsuri la unele din intrebarile mele.

    De ce spun asta? Pentru ca sunt proaspat traducator. De fapt eu lucrez in administratie, dar din primavera am obtinut autorizatia de traducator pentru limba germana, mi-am facut PFA, apoi nimic. Nu stiam de unde sa incep. Cum am spus, materialul acesta m-a directionat, oarecum. Am totusi mari indoieli. As putea sa-mi castig existenta din traduceri intr-un oras ca Buzaul? Sau sa raman in continuare in administratie cu un salariu « fabulos » şi pe deasupra redus cu 25 procente ? sunt foarte dezamagita.

    cred ca as putea fu studiu de caz :)

    cu salutari
    danie

  • Da, imi place ce citesc aici. Te felicit. Am o intrebare, daca nu sunt indiscreta: esti traducator PFA? care este ocupatia ta principala? merci

  • Tatiana Neamţu wrote:

    Da, sunt traducător PFA şi interpret. Asta e ocupaţia mea super-principală.

  • Ma bucur sa aud. Inseamna ca e ok asa. Si eu sunt traducator cu muulta experienta, momentam sunt angajat cu carte de munca, dar si PFA. Am doi copii si ma gandesc ca si lor le-ar fi mai bine daca eu as avea un program mai flexibil si as vrea sa renunt la salariul fix si sa lucrez doar ca PFA. As putea spune ca astept un sfat… daca ai bunoavointa… Spor la lucru!

  • Tatiana Neamţu wrote:

    M R, nu ştiu dacă pot să-ţi dau un sfat sau nu. Eu n-aş renunţa la locul de muncă. Programul e flexibil, dar practic oricât de mult eşti prezent fiind acasă, dacă ai mult de lucru e ca şi cum eşti absent pentru că de copii tot nu te poţi ocupa.
    Apoi, depinde de baza ta de clienţi. Trebuie să pui problema aşa: în momentul ăsta aş putea trăi doar din traduceri? Dacă da, apoi mai pune-ţi problema: ştiu să-mi gestionez banii astfel încât să acopere perioade în care am mai puţin de lucru? Plus, cotizaţia la pensii pentru cei care nu au carte de muncă, deci care sunt doar PFA este de minim 200 de lei lunar, plus 5% din venit la sănătate, plus 16% impozit pe profit. Plătind toate astea, încă îţi rămâne suficient de trai ca să merite?
    Eu sunt doar PFA pentru că n-am găsit ceva care să merite (luând în considerare absolut toate aspectele: program flexibil, salariu, faptul că pot să umblu după copil: adică să-l duc la înot la ore la care n-aş putea altfel etc). Dar ca angajat ai o oarece siguranţă.
    În rest, da, e mai bine PFA :)

Post a Comment

Your email is never shared. Required fields are marked *